Toate Știrile

A murit Prinţul Philip! Soţul reginei Elisabeta a II-a avea 99 de ani

Anunțul decesului prințului consort, care avea titlul de duce de Edinburgh, a fost făcut de casa regală britanică.

„Cu durere profundă, Majestatea Sa Regina a anunțat moartea iubitului ei soț, Alteța Sa Regală, Prințul Philip, Duce de Edinburgh. Alteța Sa Regală a murit în pace în această dimineață la Castelul Windsor”, potrivit declarației Palatului Buckingham.

Prințul Philip a avut mai multe probleme de sănătate și a fost internat recent în spital.

Philip, duce de Edinburgh, conte de Merioneth şi baron de Greenwich, cunoscut şi sub numele Philip Mountbatten, s-a născut pe 10 iunie 1921 în Corfu, Grecia, şi a deţinut titlul de prinţ al Greciei şi Danemarcei.

Atunci când prinţul Philip avea vârsta de 18 ani, unchiul lui, regele Greciei, a fost obligat să abdice, iar tatăl lui a fost expulzat din ţară, după Războiul greco-turc. Alături de părinţii şi cele patru surori ale lui, Philip a fugit din Grecia la bordul unui vas al armatei britanice.

După ce a ajuns în Marea Britanie, a fost trimis în Scoţia pentru a învăţa mai întâi la şcoala Gordonstoun, în apropiere de Elgin, iar apoi, din 1939, a studiat la Royal Naval College din Dartmouth, Anglia. Din ianuarie 1940 până la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, a luptat pentru Marina britanică în mai multe bătălii navale care au avut loc în Marea Mediterană şi în Oceanul Pacific.

Pe 28 februarie 1947, Philip a devenit cetăţean britanic şi a renunţat la drepturile sale la tronurile Greciei şi Danemarcei, adoptând totodată numele de familie al mamei sale, Mountbatten. În acea perioadă a cunoscut-o pe actuala suverană, pe atunci prinţesa Elisabeta, potrivit Agerpres.

Peste 54.000 de români au fost vaccinați anti-Covid în ultimele 24 de ore

Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 anunță că 54.289 de români au primit, în ultimele 24 de ore, vaccinul anti-Covid.

Dintre aceștia, 22.544 au fost vaccinați cu prima doză de ser, în timp ce 31.745 s-au prezentat pentru rapel.

Numărul celor vaccinați cu prima doză a ajuns la 877.190, iar până acum 1.351.608 au primit și cea de-a doua doză de ser anti-Covid, au mai transms, vineri, autoritățile.

Totodată, au fost raportate și 169 de reacții adverse de la ultima raportare.

Premierul propune ca circulația în noaptea de Înviere să fie permisă până la ora 5.00

Circulația în noaptea de Înviere până la ora 5.00, magazinele deschise până la ora 20.00 în Vinerea Mare, sunt propunerile premierului Florin Cîţu pentru sărbătorile de Paşti.

El mai spune că staţiunile pe litoral vor fi deschise, dar cu capacitate de cazare de maximum 70%.

“Propuneri importante pe care le transmit astăzi CNSU:

– pentru cei care vor merge la slujba de Paște, circulația pe timpul nopții să fie permisă până la ora 5:00;

– magazinele să rămână deschise până la ora 20.00, vineri, înainte de Paște;

– stațiunile de pe litoral să fie deschise, respectând toate regulile în vigoare, dar cu capacitate de maximum 70%”, a transmis Florin Cîțu.

Decizia finală ar urma să fie anunțată după ședința de Guvern, programată la ora 17.00. Guvernul se reunește în ședință, joi după amiază, pentru a prelungi starea de alertă.

Mălini, noua stațiune turistică a județului Suceava

Comuna Mălini este dispusă, din punct de vedere geografic, în partea central-sudică a judeţului Suceava, la hotarul cu judeţul Neamţ, ocupând în întregime bazinul Suha Mare ce aparţine bazinului hidrografic al râului Moldova, situat pe partea dreaptă în cursul mijlociu al acestuia.

Comuna se învecinează la nord cu Slatina şi Valea Moldovei, la est cu comunele Cornul Luncii şi Râşca, la sud cu Pipirig (județul Neamţ), la sud-vest cu comuna Borca (județul Neamţ) și la vest cu localitatea Stulpicani.

În acest perimetru, comuna Mălini ocupă o suprafaţă de 154 km pătrați având un număr de peste 6.000 de locuitori. Aşezarea are o formă alungită pe direcţia est-vest, de aproximativ 30 km iar lăţimea oscilează între 5 km pe extrema vestică si 3 km pe extrema estică. Valea Suha-Mare, tot mai largă spre confluenţa cu râul Moldova este mărginită de culmi mai domoale care devin din ce în ce mai semeţe în amonte, formând două „obcini” ce însoţesc de o parte şi de alta valea râului Suha-Mare. Pe terasele dispuse în evantai şi mai dezvoltate pe cursul mijlociu si inferior al Suhei, se înşiruie unul după altul satele Mălini, Poiana Mărului şi Văleni-Stânişoara.

La intrare, Maliniul se înfăţişează vizitatorilor ca o comună bine gospodărită dintr-o zonă de deal. Pe măsură ce turistul înaintează pe drumurile din localitate, dealurile fac loc munţilor împăduriţi ai Stânişoarei, veritabile atracţii în orice sezon al anului. Cea mai mare înălţime o are Vârful Bivolu, de 1.530 de metri.

Situată la zona de contact deal-munte, comuna Mălini dispune de un cadru natural deosebit de bogat şi variat, propice pentru dezvoltarea localităţii cât şi pentru desfăşurarea unor activităţi economico-sociale şi chiar turistice. În ultima perioadă dezvoltarea turistică a luat amploare, după ce în satul Văleni-Stănişoara au fost construite mai multe pensiuni şi o pârtie de schi. În centrul comunei se află casa-muzeu Nicolae-Labiş şi un monument ridicat în cinstea eroilor care au luptat în Războiul de Independenţă (1877-1878) şi Războiul pentru reîntregirea naţională (1916-1918). Un alt monument a fost ridicat în satul Poiana Mărului, tot în cinstea eroilor din Primul Război Mondial şi un cimitir al eroilor celui de-al II-lea Război Mondial, situat la poalele munţilor Stânişoara.

Istorie

Numele de Mălini a fost menţionat întâia dată într-un document oficial în 1498, secolul al XV-lea, într-un act domnesc întocmit de Ştefan cel Mare, pe 15 septembrie. Alte însemnări au fost făcute şi în anul 1551 de Iliaş al II-lea Rareş, domnitor al Moldovei în perioada 1546- 1551, satul fiind integrat în spaţiul ce aparţinea Mănăstirii Voroneţ. În acea vreme satul Mălini era o aşezare de răzeşti, ţărani liberi, locuitorii fiind folosiţi de domnitor, sub comanda căruia erau, în lupte, considerând aceasta o datorie în faţa credinţei pe care o aveau. Acesta s-a dezvoltat pe terasa superioară a râului Suha Mare împreună cu satele Pâraie şi Suha. Satul Pâraie este considerat a fi primul nucleu al aşezărilor din bazinului Suhei Mari, deoarece acesta apărea în documentul întocmit de Iliaş al II-lea Rareş sub numele de Mălini, pe râul Mălini. În anul 1561 Alexandru Lăpuşneanu oferă Mănăstirii ctitorite Slatina, satul Mălini împreună cu satele Drăceni şi Găineşti, ce astăzi aparţin de comuna Slatina, până în anul 1864 când s-a instituit legea redării în proprietatea statului bunurile mănăstireşti sau bisericeşti. Astfel aceste sate şi cele ce aparţineau Văii Suhei Mici devin o singură comună.

Din 1858 la Mălini are loc o dezvoltare pe plan economic şi social, înfiinţându-se biserica de rit ortodox, prima şcoală primară, o şcoală de meserii, un oficiu poştal, si pe urmă un spital în 1931. Comuna se mândreşte cu faptul că, deşi cei mai influenţi domnitori ai Moldovei nu şi-au lăsat amprenta aici, au poposit şi au admirat frumuseţile locurilor de la poalele Munţilor Stânişoarei în satul Iesle, Petru Rareş, în 1538, şi soţia sa, Elena Rareş, în Poiana Doamnei. În perioada imediat următoare celui De-al Doilea Război Mondial, după anul 1956 satele de pe valea Suhei Mari alcătuiesc două comune Mălini (Suha, Pâraie, satul Mălini) şi Poiana Mărului (satul cu acelaşi nume, Văleni- Stânişoara şi Iesle), iar din anul 1968 toate aceste sate sunt deţinute de comuna Mălini. Satul Iesle deţine locurile prin care, posibil, ar fi trecut şi poposit Matei Corvin înfrânt în lupta cu Ştefan cel Mare de la Baia în 1467, dar în prezent din cauza desfiinţării fabricii de cherestea, populaţia s-a instalat în satele vecine, aici existând doar 5 clădiri, proprietate a statului, patru dintre ele ţinând de Ocolul Silvic şi o clădire fiind deţinută de Secţia de drumuri din Fălticeni, satul Iesle neavând nicio funcţie administrativă sau economică. Din anul 2007, decembrie, s-a deschis Pârtia Pojorâta din comuna Mălini care a avut rolul de a atrage un număr tot mai însemnat de turişti şi de a adăuga comuna în multiplele trasee turistice.

Satele comunei

Satul Pâraie este considerat a fi primul nucleu al aşezărilor în apropierea râului Suha Mare, din secolul XV, denumirea fiind evident dată de afluenţii scurţi ai Suhei Mari de pe partea dreaptă, care în timp au secat în totalitate. El este atestat documentar abia în anul 1551 când domnitorul Ștefan Rareş întăreşte uric mănăstirii Voroneţ pe o parte din satul Mălini, pe pârâul Mălini. Satul Pâraie este situat pe interfluviul dintre Suha Mare, Suha Mică şi Moldova, precum şi pe terasele medii şi superioare ale Moldovei şi Suhei Mari, pe drumul de legătură dintre Mălini şi mănăstirea Slatina. Astăzi, practic, satul Pâraie este „lipit” de satul Mălini cu care se învecinează în partea sa nordică.

Poiana Mărului, sat apărut mai recent ca Mălini, reprezintă un toponim compus, ce semnifică împoienirea versanţilor râului Suha Mare în urma înfiinţării aşezării de către locuitorii proveniţi din satul Mălini. Este aşezat pe cursul mijlociu al râului Suha Mare, la circa 5 km de Mălini, în amonte. „Tezaurul toponimic al României”, apărut la Bucureşti în 1901, aminteşte de Boicu (parte a satului Poiana Mărului), inclus satului Văleni-Stânişoara la 1887. Aşezarea a luat fiinţă prin despădurirea poalelor versanţilor iar scriitorul Mihail Sadoveanu aminteşte în romanul „Baltagul” de poiana „La doi meri” şi de cârciuma lui Boicu.

Văleni-Stânişoara îşi ia numele de la poziţia geografică, pe valea Suhei Mari, care devine mai strâmtă spre Munţii Stânişoara. Este atestat documentar din anul 1858, fiind populat de refugiaţi veniţi din Valea Moldovei, dar şi dinspre partea vestică a munţilor, localităţi precum Borca, Sabasa, Farcaşa, ce aparţin judeţului Neamţ.

Satul Iesle, nu este locuit, fiind menţionat doar în documentele administraţiei locale. Satul a apărut odată cu înfiinţarea unei fabrici de cherestea care a funcţionat în perioada 1890-1948. Prezenţa unor numeroase iesle folosite de persoanele ce parcurgeau traseul Fălticeni- Borca (judeţul Neamţ), au determinat locuitorii să ofere satului această denumire. În legătură cu satul şi numele său circulă anumite supoziţii precum aceea că prin acest sat ar fi fugit, după ce a fost înfrânt, Matei Corvin în 1467.

Potențialul turistic al comunei Mălini

Deşi încărcat de istorie, Măliniul nu a fost valorificat din punct de vedere turistic decât foarte puţin în raport cu potenţialul de care dispune, cum de altfel s-a întâmplat şi cu alte localităţi din judeţ sau din ţară. În ultimii șapte – opt ani, lucrurile s-au schimbat însă, făcându-se eforturi intense de promovare pe linie de turism.

Aşezarea geografică, condiţiile naturale, frumuseţea peisajului, flora şi fauna deosebit de bogată şi variată, portul popular, tradiţiile şi obiceiurile oferă condiţii deosebite pentru dezvoltarea turismului prin valorificarea acestui potenţial. Aerul curat şi zăpada abundentă din munţii şi pădurile Măliniului atrag iarna zeci de turişti în căutare de senzaţii tari. Iubitorii de animale au ocazia, îndeosebi, vara şi primăvara, să vadă prin păduri o faună deosebită, încă destul de bogată. Pe unele drumuri forestiere, pădurarii le pot spune turiştilor care sunt traseele pe care obişnuiesc să le parcurgă diferite animale precum cerbii sau, ceva mai rar, urşii.

Prin grija şi eforturile administraţiei publice în ultimii ani au fost realizaţi paşi importanţi pentru dezvoltarea bazei materiale pentru turism, în localitate înscriindu-se în circuitul turistic naţional. Astfel, în perioada 2007 – 2008, din domeniul privat al comunei au fost oferite spre vânzare loturi de teren, adjudecate fiind prin licitaţie publică, cu destinaţia construirii unor sate de vacanţă, în locuri numite Pojorâta şi Luncile Hartonesei. Astfel, în aceste locuri au fost construite case de vacanţă și diferite pensiuni, pentru toate gusturile.

Aceste realizări au condus la dezvoltarea comunei din punct de vedere economic Măliniul, ca unitatea administrativă, ieșind dintr-un anonimat în care intrase pe nedrept după Revoluția din 1989.

Turismul în Bucovina, o afacere care crește de la an la an. ”Nu am mai văzut aşa loc în România”

Frumuseţea Bucovinei a făcut ca această zonă să devină, în ultimii ani, una dintre cele mai importante atracţii de la noi. Odată cu afluxul de turişti au crescut şi afacerile din domeniu.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, Bucovina este pe locul al treilea la numărul de unităţi de cazare, după Braşov şi Constanța.

Cei care ajung în Bucuvina vor să uite măcar pentru câteva zile că stau la bloc, în oraşe aglomerate. Gazdele au înţeles repede asta.

Cristina, turistă din Bucureşti”E foarte plăcut! În Bucureşti nu prea ai fan pe care să îl aduni. Experiența e foarte autentică. E o legătură cu tradiţia pe care nu o mai regăseşti în altă parte.

Asta caută şi Alain, un francez care recunoaşte că în ţara sa multe dintre aceste obiceiuri s-au pierdut.

Alain, turist din Franţa: “Soţia postează fotografii toată ziua pe Facebook, care sunt apreciate de prietenii noştri şi poate că se rostogolesc ca un bulgăre de zăpadă şi vor vrea şi alţii să vină să vadă ţara voastră.”

În pasul Palma, din comună Suceviţa, am găsit oameni încântaţi de cea mai lungă tiroliana din ţară. Senzaţia este foarte puternică, spun cei care au încercat o coborâre de 1.100 de metri, cu o diferenţă de nivel de 110 metri.

Peste munte, în Țara Dornelor, abia dacă mai găseşti o cameră liberă până la toamnă. Construită din butuci de lemn masiv, aşa cum se făcea în urmă cu un secol, o pensiune este foarte căutată.

Simona, turistă din Cluj: “Suntem pentru prima dată în Bucovina. Am venit cu mama şi copilul meu. Nu am mai văzut aşa loc în România. O să povestesc despre aceste locuri şi o să revin împreună cu prietenii mei.”

O turistă din Republica Moldova a aflat de frumuseţea Bucovinei de la prieteni şi a vrut să vadă dacă au dreptate.

Alisa, turistă din Republica Moldova“E prima oară, am aflat de la nişte prieteni şi am hotărât să venim în weekend, să ne odihnim. E foarte frumos!”

Oficial, Ţinutul Bucovinei este în continuă dezvoltare.

Ciprian Nerguțu, Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică Suceava: ”În ultimii ani, se constată o orientare a investitorilor în turism spre arhitectura tradiţională. Creşterea numărului de turişti de la un an la altul a determinat şi creşterea unităţilor de cazare din această regiune, clasându-ne pe locul trei, după Braşov şi Constanța.”

Din datele furnizate de INS reiese că, în anul 2016, judeţul Suceava avea 343 de unităţi de cazare, iar în 2017, numărul acestora a ajuns la 441. 

Care va fi rolul criptomonedelor în sistemul financiar?

Interesul pentru monedele virtuale este tot mai mare, pe fondul adoptării masive, dar şi a investiţiilor venite din partea unor investitori instituţionali şi a unor corporaţii de renume.

Odată cu trendul ascendent pe care se află criptomonedele în general şi bitcoin în special, au apărut şi voci care susţin că activele crypto se află într-o bulă speculativă. Simon Peters, analist în domeniul criptoactivelor al platformei de investiţii eToro, ne-a acordat un interviu în care ne-a explicat că această bulă speculativă nu este nimic nou, bitcoin având mai multe astfel de perioade. Analistul sus­ţine că după fiecare astfel de bulă preţul monedei digitale şi-a revenit, ajungând adesea la un minim mai mare decât cel anterior, după fiecare nou maxim istoric.

Simon Peters ne-a mai vorbit şi despre elementele la care trebuie să fie atenţi investitorii atunci când îşi îndreaptă atenţia către piaţa criptomonedelor, despre factorii care explică volatilitatea acestor active, dar şi despre rolul pe care îl vor avea criptomonedele în sis­temul financiar viitor.

Simon Peters: Am văzut un număr semnificativ de persoane care investeau în bitcoin spre sfârşitul anului trecut, întrucât preţul său depăşise maximul istoric de 20.000 de dolari. Adoptarea masivă şi inves­tiţiile sporite din partea investitorilor instituţionali şi a corporaţiilor, cum ar fi Microstrategy, Square şi, cel mai recent, Tesla, au crescut numărul celor interesaţi de această clasă de active. Investitorii individuali şi instituţionali decid dacă ar trebui să-şi adauge bitcoin în portofoliu, ţinând cont de climatul economic de astăzi, unul impulsionat de pachete de stimuli economici şi cu potenţial de inflaţie în viitorul apropiat.

Reporter: Bitcoin a cunoscut o creştere puternică şi la finalul anului 2017 când a fost aproape de pragul de 20.000 de dolari. Există o asemănare între factorii care s-au aflat la baza creşterii de atunci şi cei care împing astăzi criptomoneda spre noi praguri?

Simon Peters: Datele demografice arată că investitorii cripto s-au maturizat faţă de 2017, când piaţa era în creştere. Deşi există încă in­vestiţii mari din partea investitorilor individuali, de această dată există mai mult capital instituţional pe piaţă. În prezent sunt mult mai multe vehicule de investiţii prin care poţi adăuga bitcoin şi alte criptoactive în portofoliu, inclusiv prin operaţiuni de hedging. Acestea includ instrumente financiare derivate, cum ar fi contracte futures şi contracte cu opţiuni, precum şi posibilitatea de a cumpăra acţiuni în trusturi de investiţii cum ar fi Grayscale.

Reporter: Odată cu ascensiunea pieţei criptomonedelor din ultima perioadă au apărut şi voci care susţin că această creştere masivă, mai ales a bitcoinului, reprezintă o bulă speculative, fără să aibă la bază niciun fundament solid. În acelaşi timp, există şi alte păreri care consideră că monedele digitale au o serie de de caracteristici, ca de exemplu raritatea, care le conferă o anumită valoare. Care este opinia dumneavoastră în această privinţă – sunt criptomonedele ceva pur speculativ sau au acestea valoare intrinsecă?

Simon Peters: Am putea spune că activele crypto se află într-un balon speculativ, dar nu este nimic din ce nu am mai văzut până acum. Bitcoin de-a lungul istoriei sale a experimentat creşteri de preţ în 2011, 2013, 2017 şi acum, în 2021. Important este că de fiecare dată când bula „a apărut”, preţul şi-a revenit, ajungând adesea la un minim mai mare decât minimul anterior, după fiecare nou maxim istoric. În fiecare ciclu, am văzut că baza de investitori se maturizează şi creşte, de asemenea. Bănuiesc că vom vedea în continuare aceste „bule” şi recuperări în anii următori. „Bula” ar trebui să fie mai puţin severă pe măsură ce intră pe piaţă mai multă lichiditate, făcând clasa de active mai puţin volatilă în ansamblu.

Reporter: La ce trebuie să fie atenţi investitorii atunci când îşi îndreaptă atenţia către piaţa criptomonedelor?

Simon Peters: În primul rând, fiecare trebuie să înţeleagă care este obiectivul său personal ca investitor. Plănuieşti să investeşti pe termen lung (10+ ani de exemplu) sau pe termen scurt?

Dacă ai la dispoziţie o sumă, dar ştii că vei avea nevoie de acest capital în următoarele 12 luni, atunci recomandarea este să investeşti într-o clasă de active mai puţin volatilă. Trebuie să ai un orizont de timp suficient de lung pentru investiţiile pe care le faci, pentru a evita fluctuaţiile pieţei.

Apetitul pentru risc ar trebui, de asemenea, să fie legat de obiectivele de investiţii. Chiar şi în cazul celor care intenţionează să păstreze activele pe termen lung, unii ar putea să nu se simtă confortabil să investească în criptomonede, deoarece acestea pot fi foarte volatile – în special în cazul altcoins (alternative la bitcoin), care au o capitalizare de piaţă mai mică.

În al doilea rând, este nevoie să-ţi faci temele. Înainte de a investi în crypto, acordăţi timp pentru a înţelege proiectul sau protocolul criptografic la care te expui. Nu toate criptomonedele sunt precum bitcoin. Au utilizări diferite şi performanţe diferite. În acelaşi mod în care cercetezi o companie listată la bursă înainte de a investi în aceasta, tot astfel trebuie să procedezi şi în cazul criptoactivelor.

Este important să te simţi confortabil făcând investiţia. Dacă ai vreo îndoială sau incertitudine, probabil că nu este momentul potrivit pentru a face investiţia.

În al treilea rând, diversifică. Căută să îţi diversifici portofoliul adăugând token-uri. În acelaşi mod în care investim în diferite lucruri pe piaţa de capital, acelaşi lucru este valabil şi pentru criptomonede. Informează-te pentru a ştii ce face token-ul în care investeşti. Fiecare criptoactiv vine, în general, cu o prezentare care detaliază de ce a fost creat şi ce intenţionează să facă protocolul. Citeşte despre toate acestea!

În cele din urmă, ai răbdare. Când preţurile se mişcă rapid, în special în sus, mulţi vor căuta să încaseze. Pentru a judeca cel mai bine când este momentul potrivit pentru a intra sau a ieşi de pe piaţă, te ajută să ştii să citeşti graficele de preţuri şi să înţelegi tendinţele ciclice, astfel încât să poţi identifica când ar fi un moment oportun pentru a intra şi a ieşi de pe piaţă.

Reporter: Criptomonedele, în comparaţie cu alte clase de active, se confruntă în general cu o volatilitate puternică. Care sunt factorii care explică această volatilitate?

Simon Peters: Lichiditatea pieţei, în special în cazul altcoins, care au un plafon inferior, poate fi un factor care afectează volatilitatea preţurilor. Dacă există mai puţini participanţi la piaţă, este mai uşor pentru cumpărători şi vânzători să împingă preţurile în sus şi în jos, deoarece există mai puţine comenzi pentru a absorbi aceste fluctuaţii de preţ.

Acestea fiind spuse, crypto nu este singura clasă de active care este volatilă. Acţiunile pot fi la fel de volatile, în special acţiunile în bani. Interesant, un raport publicat în august anul trecut de firma de investiţii, Van Eck, a constatat că peste 100 de companii listate pe S&P 500 aveau preţuri mai volatile ale acţiunilor comparativ cu bitcoin (ianuarie 2020 – iunie 2020).

EMA: Cheagurile de sânge, efecte adverse foarte rare la vaccinul AstraZeneca

Agenția Europeană a Medicamentului a confirmat o legătură între serul AstraZeneca și cazurile de tromboze semnalate în mai multe țări.

Forul continental nu a recomandat, totuși, restricții la vaccinare. Apariția neobișnuită a cheagurilor de sânge devine astfel un efect advers foarte rar, care trebuie notat în prospect. Agenția a sfătuit medicii să își informeze pacienții de acest risc.

EMA a adăugat, însă, că nu retrage recomandarea folosirii vaccinului AstraZeneca pentru că efectele sunt extrem de rare. Comitetul de siguranță al Agenției sfătuiesc producătorul ca acest risc să fie adăugat în prospect.

Beneficiile vaccinului AstraZeneca in preventia Covid 19 depășesc riscurile efectelor secundare. Acest vaccin s-a dovedit extrem de eficient. Previne formele grave ale bolii și spitalizarea. Salveaza vieți. Vaccinarea este extrem de importanta in lupta contra Covid și trebuie sa ne folosim de toate vaccinurile pe care le avem la dispoziție pentru a ne proteja de efecte devastatoare ale virusului, a declarat Emer Cook, directorul executiv al EMA.

Agenția Europenă a Medicamentului sfătuiește medicii să își informeze pacienții de posibilitatea apariției acestor cazuri, chiar dacă sunt extrem de rare. Până acum, majoritatea cazurilor au fost la femei sub vârsta de 60 de ani pe parcursul celor două săptămâni de după imunizare.

Este important ca atat persoanele vaccinate, cat si profesioniștii din domeniul Sănătății să fie conștienți de semnele și simptomele acestor cheaguri de sânge, care nu apar în mod obișnuit , pentru a putea interveni rapid ca sa minimizeze orice posibil risc, a adăugat Emer Cook.

Incidența înregistrată la 14 zile pe județe

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 5.407 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distribuția pe județe a cazurilor per total și a celor noi o regăsiți în tabelul de mai jos. 

Nr. crt.JudețNumăr de cazuri confirmate(total)Număr de cazuri nou confirmateIncidența  înregistrată la 14 zile
1.Alba190461343,82
2.Arad214281333,86
3.Argeș246951192,69
4.Bacău241031052,22
5.Bihor260712013,22
6.Bistrița-Năsăud10662742,52
7.Botoșani13142422,12
8.Brașov403341774,92
9.Brăila11971662,84
10.Buzău11283651,81
11.Caraș-Severin9864712,09
12.Călărași9223442,30
13.Cluj514354636,62
14.Constanța396061664,18
15.Covasna7277562,63
16.Dâmbovița21194932,61
17.Dolj244841702,76
18.Galați250281913,32
19.Giurgiu10106633,19
20.Gorj8787251,51
21.Harghita7228311,27
22.Hunedoara20737874,50
23.Ialomița9924602,83
24.Iași396281402,47
25.Ilfov414631928,66
26.Maramureș19602521,35
27.Mehedinți7522412,21
28.Mureș212832032,59
29.Neamț17028 902,07
30.Olt13363831,91
31.Prahova313881662,54
32.Satu Mare12119522,03
33.Sălaj9988672,71
34.Sibiu23956953,38
35.Suceava23190800,92
36.Teleorman122751012,89
37.Timiș505522404,87
38.Tulcea7639512,50
39.Vaslui15026611,54
40.Vâlcea149381213,09
41.Vrancea9678731,50
42.Mun. București16704111096,91
43.Cazuri noi nealocate pe județe3317*-246 
 TOTAL988.6245.407 

*Referitor la „cazurile noi nealocate pe județe”, facem precizarea că numărul acestora este determinat de modificările aduse platformei electronice prin care sunt raportate și centralizate rezultatele testelor pentru noul coronavirus. Astfel, conform noii metodologii, centrele de testare introduc în mod direct rezultatele testelor realizate, urmând ca de la nivelul Direcțiilor de Sănătate Publică să fie realizată ancheta epidemiologică și atribuite cazurile pozitive județului/localității de care aparțin persoanele infectate.

Noi centre pentru vaccinarea Pfizer, deschise din 13 aprilie

În 6 aprilie este preconizată deschiderea a 12 cabinete noi pentru vaccinarea cu Moderna, iar pe 13 aprilie vor fi operaționalizate 144 de cabinete noi unde vor fi alocate vaccinuri de la compania Pfizer, a declarat la Digi24 Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale pentru vaccinarea COVID.. Activitatea de vaccinare cu centre mobile va fi demarată în ultima parte a lunii aprilie și foarte probabil va fi folosit vaccin de la Johnson & Johnson, care se administrează într-o singură doză. La începutul lunii mai vor fi antrenați și medicii de familie în activitatea de vaccinare, a arătat Valeriu Gheorghiță.

Premierul Cîţu: De la 1 iunie am putea reveni la normal

Prim-ministrul Florin Cîţu a declarat că e posibil ca de la 1 iunie să revenim la normal dacă tot mai mulți români se vor vaccina, în condițiile în care România va avea 8 milioane de doze de vaccin în lunile aprilie și mai.

Astăzi voi anunța constituirea unui comitet interministerial care să asigure de la 1 iunie revenirea la normalitate în România”, a spus premierul. Florin Cîțu a declarat că pentru campania de vaccinare este nevoie și de o implicare a Bisericii.

Așa cum arată azi lucrurile vom avea dozele necesare pentru a vaccina 10 milioane de persoane la finalul lunii iulie. Putem vorbi clar de o redeschidere a economiei.. Trebuie să mergem să ne vaccinăm. Așa cum arată lucrurile acestea merg în direcția corectă”, a mai spus Florin Cîțu.

Premierul a declarat că măsurile pe care le-a luat până acum au dat roade și situația epidemiologică s-a stabilizat, iar acum suntem pe un platou. Însă, ca să revenim la normalitate singura soluție e vaccinare, a precizat Florin Cîțu.

Dacă mergem să ne vaccinăm, vom putea să vorbim de 10 milioane de persoane vaccinate la sfârșitul lunii iulie și putem să vorbim de o redeschidere a economiei aproape în totalitate”, a spus premierul.

Florin Cîțu a declarat că numărul celor înscriși pe platforma de vaccinare este mic deocamdată.

Din păcate, numărul persoanelor înregistrate este doar 767.883 de persoane sau pe lista de așteptare, în platforma de programare. Dintre acestea, au fost notificate 442.000 de persoane și programate 64% dintre ele”, a mai spus premierul.

Exit mobile version