Categorie: Politică

Liviu Dragnea va fi liberat condiționat, după executarea a mai puțin de doi ani și două luni din pedeapsa de trei ani și șase luni primită în mai 2019. Decizia, luată de Tribunalul Giurgiu, este definitivă și va fi pusă în aplicare imediat.

Liviu Dragnea a fost încarcerat pe 27 mai 2019 și avea de executat o pedeapsă de 3 ani și 6 luni, în dosarul angajărilor fictive de la Protecţia Copilului Teleorman. Pentru că obținuse echivalarea unor zile de muncă pe care nu le-a efectuat, a îndeplinit fracția de două treimi din pedeapsă (2 ani și 4 luni) în 2 ani, și astfel a îndeplinit condițiile liberării condiționate.

Totuși, în luna mai, Tribunalul București i-a respins cererea de liberare condiționată, dar ulterior, Curtea de Apel București a desființat această decizie și a dispus mutarea procesului la Tribunalul Giurgiu și rejudecarea cererii.

Concret, legislația prevede că, în funcția de munca prestată (remunerată sau nu, efectuată ziua sau noaptea) un deținut poate primi o reducere a pedepsei de o zi, la patru sau la trei zile muncite. De la încarcerarea sa în Penitenciarul Rahova (pe 27 mai 2019), Liviu Dragnea a lucrat în atelierul auto al închisorii. Totuși, administrația penitenciarului i-a interzis dreptul la muncă, ca pedeapsă, în urma unui interviu acordat fără aprobare. Însă Dragnea a câștigat apoi în instanță recunoașterea ca zile lucrate în perioadele 2 iulie 2020 – 15 septembrie 2020 și 16 septembrie 2020 – 28 ianuarie 2021, deși el nu a lucrat efectiv. Cu toate acestea, instanțele nu sunt obligate să acorde liberarea numai în baza acestei prevederi, ci dacă ”au convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate”. Liviu Dragnea NU și-a recunoscut niciodată vinovăția și, deci, nu s-a pus problema să își regrete fapta.

Amintim că pe data de 17 mai 2021, Liviu Dragnea a mai fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență și în dosarul privind obținerea invitației la inaugurarea lui Donald Trump, în 2017. Procurorii spun că, prin trafic de influență, a intervenit printre membrii guvernului de la acea vreme în sprijinul unor oameni de afaceri care i-au asigurat finanțarea necesară participării la ceremonia de învestire a lui Trump, câștigător al alegerilor prezidențiale din 2016. Cinci judecători de la Tribunalul București s-au recuzat de la judecarea acestui dosar.

PSD între timp poartă negocieri cu aleşi ai puterii în vederea moţiunii de cenzură la adresa guvernului Florin Cîţu. Aceasta va fi votată mâine (marți) în Parlament.

Senatorul social-democrat Radu Oprea.

„Avem o campanie de sensibilizare a parlamentarilor, astfel încât cetățenii să le transmită un mesaj foarte clar și ferm că politica guvernului de dreapta este una greșită, că s-au săturat de minciuni și că vor un trai mai bun.

Până la cetățeni, social-democrații au purtat negocieri și cu parlamentarii din coaliția de guvernare?

Cu certitudine, da. Sunt parlamentari nemulțumiți și sperăm ca să poată să vină să voteze, să fie lăsați să voteze”.Audio Player

Parlamentarii USR PLUS vor participa la vot şi vor vota împotriva moţiunii de cenzură, a declarat vicepreședintele Dan Barna:

”La moțiunea de cenzură de săptămâna aceasta, parlamentarii USR PLUS vor participa la votul moțiunii de cenzură, vom vota împotriva moțiunii, nu este nici un fel de echivoc aici, vom fi prezenți, vom participa fără nici un fel de problemă”.

Liderul PNL, Ludovic Orban, a spus însă că toți aleșii din coaliție nu vor vota deloc, dar vor sta în sală.

”La nivelul coaliției s-a hotărât, tocmai pentru ca să nu existe nici un fel de dubiu și de problemă legată de exercitarea votului ca parlamentarii din formațiunile politice din arcul guvernamental să fie prezenți și să nu voteze. Poate că ar trebui, la nivelul coaliției, să mărim numărul participanților la ședințele coaliției care să includem Biroul Permanent Național al USR astfel încât să fim siguri că astfel de decizii sunt corecte”.

Liderul social-democrat Marcel Ciolacu, s-a arătat încrezător că moțiunea are șanse să treacă. Totuși, pe hârtie, PSD și AUR au împreună doar 203 din cele 244 de voturi necesare pentru răsturnarea cabinetului Cîțu.

Guvernul va aproba astăzi un proiect de lege care va interzice cumulul pensiei cu salariul în sistemul public.

Totodată, cei care doresc vor putea lucra, la stat, până la 70 de ani. Cei care au ieșit deja la pensie, inclusiv militari, pot reveni în instituțiile publice, dar reangajarea este condiționată de renunțarea la pensie.

Nu este prima dată când Guvernul alege această soluție, cauzată de deficitul foarte mare la bugetul de pensii, peste 17 miliarde de lei.

Este nevoie de cât mai mulți contributori la sistemul public.

Premierul Florin Cîțu:

”În privat, va exista o limită până la care să lucreze până la 70 de ani sau dacă îți permite condiția să poți lucra mai mult?

Nu, deocamdată proiectul de lege vorbește de vârsta de 70 de ani, nu cred că putem să discriminăm pe privați în sectorul public. Dar, dacă Parlamentul găsește cadru legal să modifice, să fie mai flexibil, bineînțeles. Ce avem clar, această ordonanță care a fost în dezbatere publică și are toate avizele și este gata și este opțional dacă vrei să stai la locul de muncă să poți să rămâi. Ăsta e singurul proiect despre care discutăm”.

În acest moment, Ministerul Muncii lucrează la o nouă lege a pensiilor, iar obiectivul este ca actul normativ să fie gata în cel mult un an și jumătate.

Guvernul și-a propus să elimine sau să modifice în primul rând sistemele de pensii speciale, cele care le permit unor angajați din sistemele de apărare și ordine publică dar și din Justiție să iasă la pensie chiar și după 25 de ani de muncă, și uneori cu o pensie mai mare decât salariul.

Vezi și: Ganely Expedition angajează șoferi comunitate 3.5 T, Cat. B

Preşedintele PSD continuă să critice actuala guvernare și Planul Național de Redresare și Reziliență.

“Creşterea vârstei de pensionare, îngheţarea veniturilor – salarii, pensii, alocaţii, pe scurt #austeritate. Atât a mai rămas din poveştile cu investiţii ”wow”, de zeci de miliarde de euro, promise prin PNRR, de preşedintele Iohannis şi Guvernul Său de incapabili! Sărăcirea românilor şi scăderea nivelului lor de trai, sub forma aşa-ziselor ”reforme” sunt singurele certitudini din planul pe care Guvernul de dreapta l-a trimis la Bruxelles”, a scris Marcel Ciolacu, miercuri, într-o postare pe Facebook.

Potrivit acestuia, România va împrumuta “15 miliarde de euro doar pentru a hrăni prietenii, firmele de consultanţă şi membrii de partid care vor vota în congresele PNL şi USR”.

“Dezvoltarea României, reducerea decalajelor, creşterea nivelului de trai al românilor, educaţia, sănătatea, infrastructura, agricultura şi firmele româneşti mai pot aştepta. Cîţu şi Barna au de câştigat nişte alegeri interne şi singura lor grijă a fost transformarea PNRR-ul în viţelul de aur al baronetului şi clientelei lor de partid. După ei, potopul!”, a conchis Marcel Ciolacu.

Guvernanții promit că fondurile și împrumuturile ce ar urma să fie accesate prin Planul Național de Redresare și Rezilienți vor fi folosite doar pentru investiții. Documentul a fost trimis săptămâna aceasta, la Bruxelles, pentru evaluare și aprobare.

Transporturile (7,6 miliarde de euro), Educația (3,6 miliarde) și Sănătatea (2,4 miliarde) vor fi principalele domenii beneficare în următorii 5 ani.

Strategia executivului de la București include construirea de autostrăzi, spitale, și sute de școli și creșe.

Premierul Florin Cîțu susține că nu va fi neglijată vreo regiunii a țării, banii urmând să ajungă, în mod echitabil, către toate autoritățile locale.

Din cele 29 de miliarde de euro puse la dispoziție de Comisia European, 14 miliarde sunt granturi, care nu trebuie înapoiate. În schimb, împrumuturile cu dobândă mică de la Comisia Europeană vor trebui restituite până în 2050.

Contestat de opoziția social-democrată, care amenință guvernul cu o moțiune de cenzură, Planul resupune și reforme.

Spre exemplu, pensiile vor fi indexate după o “formulă fixă, predictibilă și legată de creșterea economică”, potrivit ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea. Pensiile mici vor fi favorizate la creștere, iar pensionările anticipate vor fi descurajate. Persoanele dornice vor putea rămâne în câmpul muncii și după vârsta de pensionare.

Salariile bugetarilor nu vor fi înghețate, dar nici nu vor crește mai mult decât permite economia. Până în 2026, leafa minimă ar urma să ajungă la 3.000 de lei în România.

Unii analiști economici sunt sceptici că PNRR va ajuta, totuși, România să reducă din decalajele față de statele din vestul Europei.

Vezi și: Un student de la USV și-a pus cuțitul la gât în timpul unui examen și a amenințat că se sinucide!

Germania a decis, miercuri seară, suspendarea curselor companiilor aeriene din Rusia ca reacţie la refuzul Moscovei de a acorda autorizaţii unor zboruri ale companiei Lufthansa. Decizia a fost luată în contextul crizei generate de incidentul aerian din Belarus, în urma căruia un avion Ryanair a fost deturnat de către oficialii de la Minsk.

Autoritatea aeronautică rusă “nu a acordat la timp” autorizaţii pentru două curse aeriene ale companiei Lufthansa spre Rusia, prin ocolirea spaţiului aerian belarus, astfel că zborurile au fost anulate, anunţă Ministerul german al Transporturilor.

“Pe baza principiului reciprocităţii, Germania nu acordă autorizaţii pentru zboruri ale companiilor ruse”, astfel că vor fi anulate curse ale companiilor Aeroflot şi S7.

Rusia este principalul susţinător al Administraţiei autoritariste din Belarus, condusă de preşedintele Aleksandr Lukaşenko.

Uniunea Europeană a condamnat dur atitudinea regimului din Belarus, care a forţat aterizarea unui avion pentru arestarea unui jurnalist disident, şi a exprimat susţinere pentru impunerea de noi sancţiuni. Consiliul European a îndemnat companiile aeriene din Uniunea Europeană să evite survolarea Belarusului.

Moscova nu a acceptat modificarea rutelor unor zboruri spre Rusia astfel încât să evite Belarusul.

Vezi și: Un student de la USV și-a pus cuțitul la gât în timpul unui examen și a amenințat că se sinucide!

Preşedintele sirian Bashar al-Assad a fost reales pentru un mandat de şapte ani cu 95,1% din voturi, conform unui anunţ făcut joi de preşedintele parlamentului de la Damasc, după un scrutin criticat de opoziţie şi de statele occidentale, notează France Presse.

Ceilalţi doi contracandidaţi la scrutinul de miercuri, Abdallah Salloum Abdallah, fost ministru şi parlamentar, şi Mahmoud Marei, membru al opoziţiei tolerate de guvern, au obţinut 1,5%, respectiv 3,3% din voturi.

Într-o ţară devastată de război din 2011, 14,2 milioane de persoane au participat la vot, ceea ce înseamnă o rată de participare de 76,64%.

Alegerile au fost organizate în zonele controlate de regim, adică două treimi din teritoriul Siriei, precum şi în unele ambasade din străinătate.

În 2014, Bashar al-Assad a obţinut peste 88% din voturi, conform rezultatelor oficiale.

Statele occidentale au calificat alegerile ca nefiind libere şi corecte, iar opoziţia siriană a denunţat o “mascaradă”.

Cu o campanie electorală desfăşurată sub sloganul “Speranţă prin muncă”, Bashar al-Assad a urmărit să se impună ca singurul arhitect al unei reconstrucţii de care Siria are disperată nevoie.

“Bashar al-Assad este o personalitate unică şi complexă. De fiecare dată când l-am întâlnit a fost calm, chiar şi în cele mai critice şi mai dificile momente ale războiului”, a declarat un reporter, sub protecţia anonimatului. “Acestea sunt exact caracteristicile tatălui său”, Hafez al-Assad, care a condus Siria cu un pumn de fier timp de 30 de ani, a adăugat el. Bashar al-Assad “a reuşit să se facă indispensabil. În politică, este important să ştii cum să refaci cărţile şi el a ştiut să stăpânească jocul”, a mai declarat jurnalistul.

Vezi și: Grav accident la Vercicani. Patru persoane rănite după ce un șofer beat s-a răsturnat de mai multe ori cu mașina într-un lan de grâu